Asigurarea în traseu reprezintă procesul prin care cățărătorul introduce coarda în punctele de asigurare
pentru a limita lungimea unei eventuale căderi. În escalada sportivă, punctele de asigurare sunt de obicei
ancore fixe.
Asigurarea corectă în traseu este o competență importantă pentru siguranța cățărătorului.
Erorile în această etapă pot duce la căderi lungi, căderi la sol sau încărcări periculoase ale echipamentului.
Componentele sistemului de asigurare
Sistemul de asigurare în traseu este format din:
ancorele fixe (bolțuri mecanice sau chimice)
buclele echipate (express)
coarda
filatorul
Toate aceste componente au fost discutate deja in capitolele anterioare, dar este important să le reamintim în contextul asigurării în traseu.
Mecanica asigurării
Etapele asigurării în traseu sunt următoarele:
identificarea traseului și a punctelor de asigurare
echiparea hamului cu bucle echipate, aveti grija la numarul minim de bucle necesare (mai luati 2 extra), si asigurati-le pe ham de carabiniera pentru ancora
catarare pana langa prima asigurare
gasirea unei pozitii stabile pentru asigurare
analiza lungimii buclei in functie de geometria traseului
luarea unei bucle echipate de pe ham
introducerea carabinierei de sus în ancora fixa cu orientarea corecta a carabinierelor in functie de directia de deplasare urmatoare
trecerea corzii prin carabiniera de jos
repornirea catarării spre urmatoarea asigurare
Unii cataratori prefera sa asigure buclele echipate pe ham cu poarta spre corp, altii cu poarta spre exterior. Este important ca fiecare sa gaseasca o metoda care sa ii permita sa asigure rapid si eficient, fara sa se incurce in bucle sau sa le incurce intre ele. In general, daca se asigura cu poarta spre corp, este mai usor sa se scoata de pe ham bucla daca sunteti apropiati de stanca. Doar apasati clapa si ridicati, spre deosebire cazul cu poarta spre exterior, unde trebuie sa apasati poarta si sa rasuciti bucla pentru a o scoate de pe ham.
Nu exista regula impusa, fiecare face cum ii este mai comod.
Este bine sa echipati hamul simetric, adica sa aveti bucle echipate pe ambele parti. In traseu se mai pot transfera buclele daca le-ati terminat de pe o parte. Este bine sa aveti buclele organizate si pe lungimi, cele mai scurte mai in fata, cele mai lungi mai in spate (sau cum simtiti voi ca va ajuta).
Foarte important este sa fiti ordonati.
Principiul limitării căderii
Scopul punctelor de asigurare este limitarea lungimii unei căderi. De obicei se folosesc ancore fixe la o lungime intre 2 si 4m in functie de dificultatea pasajului care urmeaza sa fie catarat si in functie de posibilitatile tehnice de a amplasa ancorele.
Cataratorul trebuie sa asigure in toate punctele de asigurare, indiferent de dificultatea pasajului care urmeaza sa fie catarat, chiar daca pasajul este usor. Nu se stie niciodata cand aluneca, se rupe o priza sau mai rau cade ceva de sus.
Este important sa se tina cont de lungimea corzii care este trasa de la filator pentru a reusi sa asigure. Cel mai corect ar fi sa se asigure cand se ajunge cu hamul langa ancora, atunci coarda de la ultimul punct de asigurare pana la punctul unde se va asigura este minima.
Daca se asigura prea devreme, adica unde ajunge cataratorul cu mana intinsa, se va trage coarda extra de la filator. In cazul unei caderi din aceasta pozitie lungimea caderii va fi mai mare cu lungimea corzii de la ham la asigurare.
Distanta de cadere este aceeasi in ambele cazuri si daca asigura cu hamul langa asigurare si daca asigura desupra, diferenta este ca atunci cand asigura deasupra va cadea mai jos cu distanta trasa extra pentru asigurare. In proncipal daca va aflati in partea superioara a traseului asta nu va va deranja dar daca sunteti la inceput riscatri sa ajungeti pe sol.
Calcule:
Cazul 1: Cataratorul catara distanta D pana langa urmatoarea asigurare si cade. Va cadea distanta 2*D si ajunge la distanta D sub ancora.
Cazul 2: Cataratorul catara distanta D si trage coarda X. Dupa cadere distanta de cadere va fi D-X (de unde cade) + D+X (unde ajunge), adica a cazut 2*D. Difera doar locul unde ajunge fata de ancora. In acest caz va ajunge la D+X sub ancora.
Prima asigurare nu conteaza de unde o asigurati, intotdeauna incercati sa asigurati de langa ham la a doua si a treia asigurare, apoi asigurati cum vreti, dar sa stati confortabil.
Pozitionarea corpului
Cataratorul trebuie sa fie foarte atent la pozitia corpului dupa ce a asigurat. In special el trebuie sa fie atent la pozionarea picoarelor dupa ce a depasit asigurarea. Din neatentie el poate calca intre coarda si asigurare si daca aluneca piciorul ii va ramane prins intre coarda si asigurare, el va cadea cu capul in jos.
Asigurarea express-ului in ancora
Este important ca in momentul punerii expressului pe stanca in ancora sa aveti grija in ce parte veti pune carabiniera. Daca folositi bucle cu porti in obozitie, atunci trebuie sa puneti carabiniera dinspre ancora cu poarta spre directia in care veti catara, naturat carabiniera pentru coarda se va pozitiona cu poarta opusa directiei in care veti merge.
Daca folositi bucle cu carabiniere puse pe aceeasi parte, atunci veti pune ambele carabiniere cu portile opuse directiei de deplasare.
Tehnica de asigurare a corzii in bucla (Clipping the rope)
Nu exista o tehnica standard pentru a trece coarda prin carabiniera, dar este important sa gasiti o metoda care sa va permita sa faceti acest lucru rapid si eficient.
Din experienta se disting doua metode de a trece coarda prin carabiniera:
Metoda apucarii carabinierei
Se apuca o bucata de coarda de la ham de sub nodul de asigurare
se aseaza coarda in mana peste degetul mare
se apica cu restul degetelor coloana carabinierei
se transfera coarda in carabiniera prin ghidarea ei prin poarta cu degetul mare
Metoda stabilizarii carabinierei
Se apuca o bucata de coarda de la ham de sub nodul de asigurare
se stabilizeaza coarda intre degetul mare si aratator
se stabilizeaza carabiniera cu degetul mijlociu
se transfera coarda in carabiniera prin ghidarea ei prin poarta
Mai sus am prezentat doua cazuri cand se asigura cu mana stanga in carabiniera pozitionata cu poarta spre dreapta. In realitate se intalnesc patru cazuri in functie de pozitionarea portii carabinierei si mana cu care se face asigurarea.
Mana dreapta
Mana stanga
Poarta spre dreapta
Metoda apucarii
Metoda stabilizarii
Poarta spre stanga
Metoda stabilizarii
Metoda apucarii
Greseli clasice
Back clipping apare atunci cand coarda este asigurata in carabiniera dinspre hamul cataratorului spre stanca. In acest caz in cadere coarda poate deschide poarta carabinierei si sa iasa din asigurare.
Tot in acest caz se mai poate intampla si rasucirea buclei de catre coarda si scoaterea ei din ancora.
Back clipping se poate intampla si daca cataratorul asigura corect coarda dinspre stanga spre ham dar nu avut grija si chinga buclei echipate era rasucita.
Z clipping apare atunci cand cataratorul nu ia coarda de la ham si din greseala ia coarda de sub ultima bucla asigurata si continua sa asigure cu ea in urmatoarea bucla.
De obicei se intampla atunci cand buclele sunt apropiate.
La Z clipping se disting doua cazuri de greseli:
Cazul 1: Cataratorul nu reuseste sa asigure a treia bucla si atunci va cadea o distanta mare.
Cazul 2: Cataratorul asigura a treia bucla dar coarda va face frecare mare si va fi foarte greu sa continue catararea.
Ambele cazuri pot fi evitate daca sunteti organizati si atenti. Un traseu asigurat cu atentie din care ati cazut se mai poate incerca o dara, dar un traseul la care v-ati concentrat doar pe catarat si nu pe siguranta poate duce la un repaus mai lung dupa accidentare. Vorba romanului: "Cade omul din traseu si mai sta doua trei luni la spital."
Daca nu stati bine pe partea de organizare si atentie macar alegeti-va un partener care e atent si va anunta ca ati facut sau veti face o greseala.
Back clipping se poate corecta doar prin scoaterea corzii si reasigurare, in timp ce Z clipping este mai simplu, se scoate doar din bucla de jos si acea bucla se reasigura pe coarda corecta. Deci la Z clipping punctul asigurat mai sus ramane pe pozitie in caz de cadere.
