Filarea reprezintă procesul prin care asiguratorul controlează deplasarea corzii pentru a proteja cățărătorul în timpul progresiei pe traseu. În escaladă sportivă, siguranța cățărătorului depinde direct de atenția, experiența și tehnica persoanei care filează.

În sistemul de siguranță al escaladei există mai multe componente: coarda, ancorele, echipamentul personal și factorul uman. Dintre acestea, factorul uman este responsabil pentru majoritatea accidentelor. Analizele realizate de UIAA Safety Commission, DAV Sicherheitsforschung, British Mountaineering Council și Petzl Technical Institute arată că o proporție semnificativă a accidentelor din escaladă sunt cauzate de erori de filare.

Un filator competent trebuie să:

În concluzie, filarea este o componentă esențială a siguranței în escaladă, iar competența filatorului poate face diferența între o experiență sigură și una periculoasă. Este crucial ca filatorii să fie bine pregătiți și să acorde atenție detaliilor pentru a proteja cățărătorii în timpul progresiei pe traseu. Tehnica de filare trebuie înțeleasă atât teoretic, dar mai ales practic. Vorba romanului: "Teoria ca teoria, dar practica ne omoara".

Sistemul de filare este format din patru componente principale:

Hamul transmite forțele către corpul filatorului. Bucla de asigurare (belay loop) este elementul structural proiectat pentru a suporta încărcarea din sistemul de filare.

Carabiniera de asigurare, de obicei de tip HMS, este proiectată pentru a permite o mișcare fluidă a corzii în timpul filării și pentru a permite rotirea corectă a dispozitivului și a reduce riscul încărcării transversale.

Dispozitivul de filare creează frecare asupra corzii și permite controlul vitezei acesteia. Există două categorii principale:

• dispozitive de frânare asistată (ex: Petzl GriGri, Wild Country Revo)
• dispozitive de frânare pasivă (ex: ATC, Black Diamond Pilot)

Alegerea dispozitivului de filare depinde de preferințele personale, tipul de escaladă și nivelul de experiență al filatorului. Dispozitivele de frânare asistată oferă un plus de siguranță în cazul unei căderi, în timp ce dispozitivele de frânare pasivă necesită o tehnică de filare mai atentă și o atenție constantă din partea filatorului, insa cu dispozitivele de frânare pasivă se poate filara mai dinamic, ceea ce poate fi un avantaj în anumite situații.

Este esențial ca toate componentele sistemului de filare să fie compatibile între ele pentru a asigura o funcționare corectă și sigură. De exemplu, dispozitivele de frânare asistată sunt proiectate pentru a fi utilizate cu anumite tipuri de corzi și carabiniere, iar utilizarea echipamentului incompatibil poate duce la funcționarea defectuoasă a sistemului de filare și la riscuri crescute pentru cățărător.

Diametrul corzii trebuie să se încadreze în intervalul recomandat de producător. O coardă prea subțire poate reduce eficiența frânării, iar o coardă prea groasă poate face manipularea dificilă. Intotdeauna verificati parametrii scrisi pe dispozitivul de filat, iar daca aceste marcaje lipsesc, cititi cu atentie manualul de utilizare al dispozitivului pentru a determina compatibilitatea cu diferite tipuri de corzi.

Verificarea înainte de plecare, cunoscută și sub denumirea de "partner check", este un proces esențial pentru asigurarea siguranței în escaladă. Aceasta implică o serie de verificări reciproce între cățărător și filator pentru a confirma că echipamentul este utilizat corect și că ambele părți sunt pregătite pentru ascensiune.

În timpul verificării înainte de plecare, cățărătorul și filatorul trebuie să se asigure că:

Această verificare este crucială pentru a preveni accidentele cauzate de erori umane și pentru a asigura o experiență de escaladă sigură și plăcută. Este recomandat ca această verificare să devină o rutină standard înainte de fiecare ascensiune, indiferent de nivelul de experiență al cățărătorului sau al filatorului. Verificarea trebuie terminata cu o confirmare verbala, de exemplu: "Sunt gata, putem pleca!" sau "Totul este în regulă, putem începe!" pentru a asigura că ambele părți sunt pregătite și au înțeles că verificarea a fost realizată cu succes.

Metoda PBUS este o tehnică de filare care ajută filatorul să mențină controlul asupra corzii și să reacționeze rapid în cazul unei căderi. In general aceasta metota este simpla in cazul in care se fileaza in regim mansa (Top rope). Această metodă se bazează pe patru pași simpli:

In cazul in care se fileza in regim "cap de coarda" (lead), metoda PBUS poate fi adaptata pentru a permite filatorului sa dea slack‑ul necesar pentru a facilita miscarea cataratorului, dar in acelasi timp sa mentina controlul asupra corzii si sa fie pregatit sa reactione rapid in cazul unei caderi.

Regula fundamentală: mâna de frânare nu părăsește niciodată coarda.

Gestionarea slack‑ului este o parte esențială a filării și implică menținerea unei tensiuni optime asupra corzii pentru a proteja cățărătorul în timpul progresiei pe traseu. Slack‑ul se referă la cantitatea de coardă care nu este sub tensiune și care poate permite cățărătorului să cadă mai mult înainte ca filatorul să poată reacționa. In acelasi timp slack‑ul este necesar pentru a facilita mișcarea cățărătorului și pentru a preveni oboseala filatorului. Gestionarea slack‑ului implică găsirea unui echilibru între a oferi suficient slack pentru a facilita progresia pe traseu și a menține o tensiune suficientă pentru a proteja cățărătorul în cazul unei căderi. Filatorul trebuie să fie atent la mișcările cățărătorului și să ajusteze slack‑ul în consecință pentru a menține siguranța și controlul asupra corzii. De exemplu, atunci când cățărătorul face o mișcare dificilă sau se află într-o poziție expusă, filatorul poate menține o tensiune mai mare pentru a oferi un plus de siguranță. În schimb, atunci când cățărătorul se află într-o poziție mai stabilă sau face o mișcare ușoară, filatorul poate permite un pic mai mult slack pentru a facilita progresia pe traseu. De mentionat este si faptul ca trebuie avut grija ca atunci cand se da slack, acesta sa fie dat intr-un mod controlat, adica sa se dea doar atat cat este necesar pentru a facilita miscarea cataratorului, si nu mai mult, pentru a evita o cadere necontrolata. De asemenea, atunci cand se da slack, filatorul trebuie sa fie pregatit sa reactione rapid in cazul unei caderi, mentinand o pozitie stabila si pregatita sa absoarba energia caderii. In concluzie, gestionarea slack‑ului este esențială pentru siguranța în escaladă, iar filatorul trebuie să fie atent și să ajusteze slack‑ul în funcție de situație pentru a proteja cățărătorul și a menține controlul asupra corzii în timpul progresiei pe traseu.

În practică, coarda liberă în fața filatorului nu ar trebui să depășească nivelul genunchilor. Daca este nevoie se mai poate da coarda dupa ce cataratorul a preluat acea coarda, dar in niciun caz nu se da tot slack‑ul necesar pentru a facilita miscarea cataratorului dintr-o data, ci se da treptat, pe masura ce cataratorul avanseaza si preia coarda. Acest lucru ajută la menținerea controlului asupra corzii și la reducerea riscului de cădere necontrolată.

În cazul unei căderi, filatorul trebuie să reacționeze rapid și să mențină controlul asupra corzii pentru a proteja cățărătorul și a preveni o cădere necontrolată. Mâna de frânare trebuie să rămână ferm pe coardă pentru a menține controlul și pentru a absorbi energia căderii. Filatorul trebuie să fie pregătit să absoarbă energia căderii prin menținerea unei poziții stabile și prin ajustarea tensiunii corzii în consecință. De asemenea, filatorul trebuie să comunice cu cățărătorul pentru a oferi sprijin și pentru a coordona acțiunile în timpul și după cădere. Este important ca filatorul să rămână calm și să reacționeze în mod eficient pentru a asigura siguranța cățărătorului și pentru a preveni răniri suplimentare în cazul unei căderi.

Este decizia filatorului cata coarda il va lasa libera cataratorului. Sunt cazuri in practica cand este mai bine sa lasi o distanta mai mare la coarda pentru ca nu il vei izbi de perete din scurt pe catarator daca cade de la o distanta mica de peste ultima asigurare. La fel filatorul poate aprecia distanta de cadere si sa regleze lungimea corzii astfel incat cataratorul sa depaseasca praguri sau sa nu cada cu picioarele in surplomba, fapt care va duce la lovirea cu corpus a stancii si nu va permite amortizarea cu picioarele.

Pentru preluarea slack-ului si pregatirea filatorului pentru a prelua socul caderii se pot folosi una dintre urmatoarele tehnici:

• pasi inapoi
• un pas inapoi, coborarea centrului de greutate si flexarea pegenunchi

Este de preferat sa se folosesca metoda un pas inapoi si coborarea centrului de greutate, deoarece aceasta metoda permite filatorului sa absoarba mai bine energia caderii si sa mentina controlul asupra corzii, in timp ce metoda pasilor inapoi poate duce la pierderea echilibrului si la o cadere necontrolata a filatorului. Alt considerent pentru care nu este recomandat sa faceti pasi inapoi este faptul ca s-ar putea sa nu aveti unde sa faceti pasi inapoi, de exemplu daca filati intr-un culoar ingust sau daca peretele este foarte aproape de voi, sau este cineva in spatele vostru.

Analizand in detaliu distantele cu care se reduce lungime corzii veti vedea ca intotdeauna un pas inapoi si coborare este mai avantajos. Daca consideram ca stam perfect cu fata la perete siun pas facut in spate acopera distanta de 60cm pe orizontala, iar coborarea centrului de greutate si flexarea pe genunchi reduce distanta cu 30cm pe verticala, dupa ce descompunem vectorial distantele vom vedea:

• un pas inapoi reduce lungimea corzii cu aproximativ 9cm
• doi pasi inapoi reduc lungimea corzii cu aproximativ 33cm, si are dezavantajul ca vom ajunge intr-o pozitie neconfortabila. de oficei daca suntem dreptaci vom face si primul pas inapoi cu piciorul drept si ne regasim intr-o pozitie comoda, la doi pasi suntem intr-o pozitie incomoda.
• trei pasi inapoi reduc lungimea corzii cu aproximativ 70cm, dar este foarte greu sa faci trei pasi inapoi in timp ce preiei socul unei caderi, si este foarte usor sa pierzi echilibrul si sa cazi impreuna cu cataratorul.
• un pas inapoi combinat cu coborarea centrului de greutate si flexarea pe genunchi reduce lungimea corzii cu aproximativ 38cm

Filarea statică presupune blocarea imediată a corzii și transmite o forță mai mare către sistem. Este intalnita de obicei cand se fileaza cu dispozitive de filat autoblocabile. In aceste cazuri de obicei pentru a amortiza mai bine caderea cataratorului se foloseste tehnica de preluare a impactului ci saritura. Astfel o parte din forta este preluata de filator si deplasarea lui pe verticala din salt va creste frecarea prin buclele echipate si va diminua mult forta de lovire a stancii de catre catarator.

Filarea dinamică permite o mică alunecare controlată a corzii și reduce forța de impact asupra cățărătorului. Filatorul nu are nevoie sa faca acel salt pentru ca are la indemana tehnica de a lasa coarda sa curga incet prin elementul de filat.

Tipul de filare se adapteaza in functie de dispozitivul pe care il aveti, dar intotdeauna trebuie avut grija ca indiferent de tipul de filare, mâna de frânare să rămână ferm pe coardă pentru a menține controlul și pentru a absorbi energia căderii.

Diferența de greutate între parteneri poate afecta semnificativ dinamica filării și poate necesita ajustări speciale pentru a asigura siguranța cățărătorului. Dacă filatorul este semnificativ mai ușor decât cățărătorul, acesta poate avea dificultăți în a controla căderea și în a absorbi energia acesteia, ceea ce poate duce la o cădere necontrolată. În astfel de cazuri, filatorul poate utiliza tehnici suplimentare, cum ar fi filarea de la punct fix sau utilizarea unor ancore suplimentare pentru a ajuta la controlul căderii și pentru a reduce riscul de răniri. De asemenea, este important ca filatorul să fie conștient de diferența de greutate și să ajusteze tehnica de filare în consecință pentru a asigura siguranța cățărătorului și pentru a preveni accidentele.

Daca se fileaza de la punct fix sau ancorarea suplimentara a filatorului trebuie avut grija sa se faca corect, astfel incat sa nu se creeze un sistem de filare care sa functioneze defectuos sau care sa puna in pericol atat filatorul cat si cataratorul. De exemplu, daca se foloseste o ancora suplimentara pentru a ajuta la controlul căderii, aceasta trebuie să fie bine plasată și să funcționeze corect pentru a distribui forțele în mod eficient și pentru a preveni cedarea sistemului de siguranță. Important este si faptul ca filatorul nu va mai putea face pasi inapoi pentru a prelua socul unei caderi, si filarea devine aoroape statica.

In cazul filarii de la punct fix, filarea este aproape statica, iar filatorul trebuie sa isi aleaga acel punct fix astfel incat sa ii permita sa mareasca sau sa micsoreze unghiul dintre coarda cataratorului si coarda de franare, implicit sa micsoreze sau sa mareasca frecarea.

Se recomanda ca diferenta de greutate cataratorului sa nu fie mai mare de 30Kg fata de filator.

Petzl a facut un studiu referitor la fortele resimtite de catre ancora, asigurator si filator in timpul unei caderi. Conform acestui studiu, fortele resimtite de catre ancora, asigurator si filator in timpul unei caderi pot varia semnificativ în funcție de tipul de dispozitiv de filare utilizat. Studiul a comparat două dispozitive populare, GriGri și Reverso 4, și a constatat ca foate fortele resimtite de catre ancora, asigurator si filator sunt mai mici cu pana la 30% in cazul folosirii Reverso 4 comparativ cu GriGri, din cauza alunecarii corzii prin dispozitivul de filare. In acelasi timp trebuie avut in vedere ca aceasta alunecare va duce la o cadere mai linga a cataratorului.